Conf. univ. dr. Costel Ceocea: „E un moment în care fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm nişte roluri care să susţină schimbarea”

A consemnat Ştefan RADU

Înfiinţată în anul 2003, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale – ASPES a dovedit în ultimii ani că este una dintre principalele asociaţii de personalităţi care activează în scopul promovării interesului general al dezvoltării economico-sociale a României. Acum, ASPES îşi propune să devină un instrument principal de catalizare a dezbaterilor cu privire la principalele aspecte ale unei „strategii de ţară”. „Împlinirea a 100 de ani de la crearea României moderne, precum şi a peste un deceniu de apartenenţă comunitară europeană reprezintă un prilej de bilanţ care se cere însoţit de un design strategic dedicat unei dezvoltări durabile a ţării, potrivit orientărilor specifice ei, precum şi în consonanţă cu exigenţele europene şi globale”, consideră dr. ec. Constantin Boştină, preşedintele ASPES.

În acest context, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale ASPES a iniţiat o serie de analize şi dezbateri al căror obiectiv îl reprezintă elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană pentru orizontul anului 2040, care să fie pus la dispoziţia decidenţilor politici, a mediului de afaceri, a lumii academice, a societăţii în general. Pentru materializarea acestui demers, periodic au loc întâlniri ale specialiştilor din diverse domenii şi dezbateri sub egida Academiei Române – Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, parteneri ai ASPES în organizare fiind Asociaţia Generală a Economiştilor din România – AGER, Asociaţia Facultăţilor de Economie din România – AFER, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetări Economice – INCE, Societatea Academică de Management din România – SAMRO şi Alianţa Confederaţiilor Patronale din România – ACPR. Guvernatorul B.N.R., acad. Mugur Isărescu, a arătat deschiderea totală a instituţie către abordarea unor teme esenţiale pentru destinul ţării sub aspect economic, social, cultural, aşa cum se prefigurează a fi proiectul celor de la ASPES.

Implicat direct în acest proiect de anvergură, conf. univ. dr. Costel Ceocea, preşedintele SIF 2 Moldova, membru ASPES, a avut bunăvoinţa de a ne acorda un interviu la început de an 2019.

– Sunteţi, cred, singurul băcăuan care aţi făcut parte din grupurile de cercetare şi analiză pentru materializarea ambiţiosului proiect al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale – ASPES. În ce secţiune v-aţi implicat?

– Lucrez în echipa care se ocupă de pieţele financiar-bancare şi de capital. Proiectul se continuă chiar dacă am realizat, deja, o strategie până în 2035. Acum avem ambiţia să mergem către orizontul 2040. Pe 15 ianuarie, B.N.R. a fost gazda unei noi prezentări a proiectului din această perspectivă a aducerii unor noi contribuţii şi a integrării acestora ca urmare a propunerilor făcute în întâlnirile din noiembrie şi decembrie 2018. Ideea este de a populariza aceste scenarii de impact asupra performanţelor pe care economia naţională le-ar putea avea, cu o viziune multianuală până în 2040. Deci „sărim” cu cinci ani peste orizontul tuturor instituţiilor europene care au stabilit – atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivelul fiecărui stat membru – obiective până în 2035. ASPES este iniţiatorul acestui proiect, sub coordonarea Academiei Române. Am organizat întâlniri cu grupuri focusate, cu specialişti din economie, din mediul academic şi am invitat reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale, ai tinerilor, chiar membri ai unor structuri politice. Am adus lângă noi reprezentanţi ai studenţilor şi elevilor, dorind să-i familiarizăm cu asemenea proiecte de cercetare şi să le oferim prilejul de a se implica în realizarea strategiei. Dorim ca ei să devină vectori de imagine şi de diseminare în mediul lor a ideilor dintr-un asemenea model economic românesc. Credem că astfel îi vom solidariza pe nişte obiective pe care România, cu resursele de care dispune în acest moment, le poate realiza într-un orizont de timp acceptabil.

Costel Ceocea, Vasile Puscaş, Constantin Boştină

 – Pus în pagină, proiectul ASPES este greu sub toate aspectele. Cui se adresează el?

– După parcurgerea fiecărei etape , se fac prezentări publice. În 2018, o primă întâlnire a avut loc la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, unde a participat şi preşedintele Asociaţiei, dr. ec. Constantin Boştină. Am avut invitaţi de la Universitatea „George Bacovia” – Bacău, de la Inspectoratul Şcolar, de la Casa Corpului Didactic, elevi şi studenţi. Încă de la acea întâlnire am spus că nu avem stabilit un beneficiar anume al proiectului nostru, deşi noi credem că ar trebui să existe interes din partea Guvernului, Parlamentului şi al altor instituţii ale Statului.

– Este o lectură prea grea...

– Noi am avut grijă ca înainte de a ajunge pe masa oficialităţilor, proiectul să capete girul unor organizaţii neguvernamentale ale profesioniştilor din diferite domenii, al Academiei şi, mai apoi, am extins dialogul şi cu medii mai puţin familiarizate cu acest gen de cercetare exhaustivă, ţinta fiind tinerii cărora trebuie să le trezim interesul pentru asemenea activităţi. Se pare că impactul este destul de mare, ceea ce a condus la modificarea programului iniţial de întâlniri trimestriale, ajungându-se la reuniuni lunare. Acum am implicat în proiect şi Societatea Academică de Management din România, unde preşedinte este prof. univ. Ovidiu Nicolescu, având ca membri specialişti din mai toate universităţile din ţară, fondatori ai şcoli române de management.

– Forţe proaspete pe măsura scopului ambiţios pe care îl aveţi...

– Împreună, actualizăm continuu fiecare domeniu al Strategiei. Tot ceea ce se formalizează în cadrul întâlnirilor periodice trimitem către Guvern, către comisiile de specialitate ale Parlamentului şi către oricare altă structură interesată de rezultatele cercetării noastre.

– Deci nu pot spune că nu au ştiut! Care sunt reacţiile concrete?

– Nu pot exemplifica în sensul acesta. Însă ne dă încredere participarea şi implicarea unor specialişti din ministere şi din Parlament la întâlnirile noastre de lucru. Au contribuţii importante în dezbateri, chiar dacă opiniile lor nu sunt sub mandatul instituţiilor pe care le reprezintă. Ei înţeleg, dincolo de parti-pris-urile politice sau de altă natură, că susţinem asumarea unei strategii de ţară care să dea predictibilitate societăţii româneşti pe un orizont până în 2040, în context european şi global.

– Şi mediul politic cum reacţionează?

– Există – culmea! – proiecte politice asumate care au aceeaşi ţintă: 2035. Toate partidele importante au venit cu asemenea prognoze. Ideea este că noi trebuie să le furnizăm suportul unor analize de strictă specialitate şi prezentate într-un cadru academic astfel încât cercetarea noastră să devină un reper de actualizare a proiectelor politice şi guvernamentale.

– Ne aflăm la startul a doi ani electorali consecutivi. Vor găsi vreme candidaţii să studieze miile de pagini ale strategiei pe care le-aţi pus-o la dispoziţie?

– Eu cred că nu pot evita o confruntare a platformelor politice cu nevoile obiective ale electoratului şi ale societăţii în ansamblul. Noi ne propunem să informăm cât mai bine electoratul, să oferim cât mai multe surse alternative de documentare. În acelaşi timp, credem că politicienii, pentru a trezi interesul electoratului, trebuie să aibă şi o fundamentare reală a platformelor politice, precum această Strategie realizată de specialişti ale căror realizări nu pot fi asociate unor interese de grup. Sunt personalităţi care îşi asumă, prin expertiza lor profesională, studii şi opinii de necontestat. Faptul că unii rămân indiferenţi la acţiunile noastre ne temperează entuziasmul iniţial, când am crezut că vor fi solicitaţi specialişti din cadrul Asociaţiei noastre pentru consultanţă, că vom fi invitaţi de Guvern, de Parlament, că ni se vor cere nişte studii. Aşa ceva nu s-a întâmplat. Însă noi continuăm să credem că apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi viziunea noastră despre impactul pe care îl poate avea globalizarea asupra României nu pot fi ignorate. Oamenii ăştia trebuie să ţină cont de opiniile care vin din partea unor grupuri de specialişti. Clasa politică trebuie să accepte că pe subiecte de interes naţional (şi mai ales pe cele care sunt menite să potenţeze economia românească în context european şi global) avem nevoie de o strategie multianuală şi de o viziune clară a ţintelor unde vrem să ajungem, care sunt costurile şi de ce resurse dispunem. Acum mizăm şi pe presiunea comunităţii europene. În plus, calendarul electoral imediat creşte această presiune pe clasa politică. De aceea vrem să fim cât mai prezenţi, să organizăm cât mai multe acţiuni publice găzduite de diferite medii economice şi academice astfel încât politicienii să-şi caute repere în poziţiile şi atitudinile pe care le exprimăm. Până la urmă, vor trebui să ne caute! Nu ne mai pot evita.

– Probabil că va apărea, de asemenea, şi o presiune din partea unui electorat mai bine informat...

– Trebuie, ca naţie, să valorizăm expertizele din diferite domenii. Media – de exemplu – trebuie să treacă pragul dincolo de preluarea unei simple ştiri fără vreo implicare în evaluarea informaţiilor. Toţi putem fi parte în procesul de promovare a unor proiecte necesare României. Din păcate, observăm că diferite instituţii îşi asumă responsabilităţi de comunicare în zone unde nu au atribuţii. Evenimentele din ultimele luni au şters cu buretele o muncă de ani de zile. Eram foarte aproape de momentul obţinerii statutului de piaţă emergentă. Acest statut ar fi avut un impact major pentru atragerea unor resurse financiare şi de capital foarte ieftine, prin menţinerea şi creşterea încrederii investitorilor străini în piaţa din România, cu costuri nesemnificative în raport cu tot ceea ce înseamnă alte alternative. Totul s-a spulberat prin câteva decizii administrative şi politice. Prin mesajele noastre pe care le trimitem către mediul politic şi guvernamental trebuie să se înţeleagă faptul că nu poţi să-ţi baţi joc de piaţa de capital. Se câştigă foarte greu încrederea comunităţii de specialişti şi investitori. Cei care au capitalul trebuie să se încreadă în piaţa financiară, în oamenii şi instituţiile acestei pieţe. Trebuie să existe predictibilitate şi investitorii să aibă garanţia unor rezultate şi decizii care sunt confirmate de realizări. Piaţa asta este o alternativă incredibilă pentru investitori, dar mai ales pentru finanţarea economiei naţionale prin produse specifice: emisiuni de acţiuni sau obligaţiuni. Avem o poziţie recunoscută la nivelul organismelor internaţionale. Reprezentarea noastră la ESMA (European Securities Markets Authority) a consolidat şi mai mult potenţialul pe care îl are piaţa din România. Rezultatele pe care unele societăţi de intermediere şi fonduri de investiţii le-au avut în timp, societăţile şi fondurile de investiţii alternative care au demonstrat capabilitatea ca pentru acţionarii lor să plaseze banii în sectoare de activitate cu potenţial foarte mare (cu realizarea de profit, cu distribuire de dividende şi cu acumulări de capital) au creat premizele, inclusiv pentru populaţie, pentru alternative de gestionare a resurselor proprii.

– Şi ce a stopat acest proces?

– Lipsa de viziune economică şi anularea predictibilităţii. Nu poţi să iei decizii cu impact major asupra performanţelor unor societăţi comerciale sau ale unui fond de investiţii fără să pregăteşti acest moment, fără să faci dovada credibilităţii şi asumării efectelor acestor măsuri. În plus, mai este şi jocul comunicării: nu-i posibil ca o astfel de decizie să fie diseminată public de o persoană fără mandat de la Guvern sau de la Parlament. Într-o piaţă normală o asemenea faptă se sancţionează: n-ai voie să ieşi public, mai ales când eşti persoană iniţiată care ai informaţii privilegiate. Prin asemenea declaraţii influenţezi piaţa.

– În lumea asta a investitorilor de capital nu se tranzacţionează servicii şi produse, ci sentimente şi încredere. Cât de interesat este publicul larg de asemenea subiecte?

– Noi, cei de la SIF 2 Moldova, împreună cu B.N.R., Autoritatea de Supraveghere Financiară, BVB şi universităţile partenere suntem parte dintr-un proiect mai amplu de educaţie financiară. În ultimii patru ani, ne-am implicat, mai ales în săptămâna „Şcoala altfel”, făcând prezentări ale unor ghiduri şi suporturi de educaţie financiară începând cu clasele primare şi continuând cu liceele şi universităţile. Personal, în cursurile pe care le ţin la Universitatea „Vasile Alecsandri”, am introdus capitole referitoare la piaţa financiară şi de investiţii. Cu sprijinul d-lui decan, prof. univ. dr. Ovidiu Turcu, am introdus în programa universitară actuală cursuri de formare profesională pentru piaţa bancară şi pentru Bursă. De asemenea, am decis să introducem la masterat cursuri de strategii de atragere de fonduri şi de finanţare a firmelor prin piaţa de capital. Suntem preocupaţi să ştim ce vrea comunitatea. Şi dacă ştim, suntem pregătiţi să avem răspunsuri adecvate pentru aceste cerinţe? Trebuie să ne schimbăm. E un moment în care fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm nişte roluri care să susţină schimbarea. Altfel...

– Strategia de ţară, la elaborarea căreia aţi contribuit, este parte a acestei schimbări?

          – Este un proiect iniţiat şi asumat de ASPES. Ne adresăm tuturor asociaţilor profesionale cu expertize complementare. Colaborăm pentru a documenta potenţialul de resurse de care dispune ţara şi cum poate fi el valorificat din perspectiva poziţiei noastre europene. Trebuie să particularizăm fiecare problemă în funcţie de contextul naţional şi regional pentru ca în final să generăm atitudini în toate straturile sociale. Acesta ar fi începutul schimbării. Apoi drumul va fi lung...