A consemnat Ştefan RADU
În acest context, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze
Economico-Sociale ASPES a iniţiat o serie de analize şi dezbateri al căror
obiectiv îl reprezintă elaborarea unui model
economic românesc în Uniunea Europeană pentru orizontul anului 2040, care
să fie pus la dispoziţia decidenţilor politici, a mediului de afaceri, a lumii academice,
a societăţii în general. Pentru materializarea acestui demers, periodic au loc
întâlniri ale specialiştilor din diverse domenii şi dezbateri sub egida
Academiei Române – Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie,
parteneri ai ASPES în organizare fiind Asociaţia Generală a Economiştilor din
România – AGER, Asociaţia Facultăţilor de Economie din România – AFER, Academia
de Studii Economice din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetări Economice –
INCE, Societatea Academică de Management din România – SAMRO şi Alianţa
Confederaţiilor Patronale din România – ACPR. Guvernatorul B.N.R., acad. Mugur
Isărescu, a arătat deschiderea totală a instituţie către abordarea unor teme
esenţiale pentru destinul ţării sub aspect economic, social, cultural, aşa cum
se prefigurează a fi proiectul celor de la ASPES.
Implicat direct în acest proiect de anvergură, conf. univ.
dr. Costel Ceocea, preşedintele SIF
2 Moldova, membru ASPES, a avut bunăvoinţa de a ne acorda un interviu la
început de an 2019.
– Sunteţi, cred,
singurul băcăuan care aţi făcut parte din grupurile de cercetare şi analiză
pentru materializarea ambiţiosului proiect al Asociaţiei
pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale – ASPES. În ce secţiune v-aţi implicat?
– Lucrez în echipa
care se ocupă de pieţele financiar-bancare şi de capital. Proiectul se continuă
chiar dacă am realizat, deja, o strategie până în 2035. Acum avem ambiţia să
mergem către orizontul 2040. Pe 15 ianuarie, B.N.R. a fost gazda unei noi prezentări
a proiectului din această perspectivă a aducerii unor noi contribuţii şi a
integrării acestora ca urmare a propunerilor făcute în întâlnirile din
noiembrie şi decembrie 2018. Ideea este de a populariza aceste scenarii de
impact asupra performanţelor pe care economia naţională le-ar putea avea, cu o
viziune multianuală până în 2040. Deci „sărim” cu cinci ani peste orizontul
tuturor instituţiilor europene care au stabilit – atât la nivelul Uniunii, cât
şi la nivelul fiecărui stat membru – obiective până în 2035. ASPES este iniţiatorul acestui proiect, sub
coordonarea Academiei Române. Am organizat întâlniri cu grupuri focusate, cu
specialişti din economie, din mediul academic şi am invitat reprezentanţii unor
organizaţii neguvernamentale, ai tinerilor, chiar membri ai unor structuri
politice. Am adus lângă noi reprezentanţi ai studenţilor şi elevilor, dorind
să-i familiarizăm cu asemenea proiecte de cercetare şi să le oferim prilejul de
a se implica în realizarea strategiei. Dorim ca ei să devină vectori de imagine
şi de diseminare în mediul lor a ideilor dintr-un asemenea model economic românesc. Credem că astfel îi vom solidariza
pe nişte obiective pe care România, cu resursele de care dispune în acest
moment, le poate realiza într-un orizont de timp acceptabil.
Costel Ceocea, Vasile Puscaş, Constantin Boştină |
– Pus în pagină,
proiectul ASPES este greu sub toate aspectele. Cui se adresează el?
– După parcurgerea fiecărei etape , se fac prezentări
publice. În 2018, o primă întâlnire a avut loc la Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău, unde a participat şi preşedintele Asociaţiei, dr. ec.
Constantin Boştină. Am avut invitaţi de la Universitatea „George Bacovia” –
Bacău, de la Inspectoratul Şcolar, de la Casa Corpului Didactic, elevi şi
studenţi. Încă de la acea întâlnire am spus că nu avem stabilit un beneficiar
anume al proiectului nostru, deşi noi credem că ar trebui să existe interes din
partea Guvernului, Parlamentului şi al altor instituţii ale Statului.
– Este o lectură prea
grea...
– Noi am avut grijă ca înainte de a ajunge pe masa
oficialităţilor, proiectul să capete girul unor organizaţii neguvernamentale
ale profesioniştilor din diferite domenii, al Academiei şi, mai apoi, am extins
dialogul şi cu medii mai puţin familiarizate cu acest gen de cercetare
exhaustivă, ţinta fiind tinerii cărora trebuie să le trezim interesul pentru
asemenea activităţi. Se pare că impactul este destul de mare, ceea ce a condus
la modificarea programului iniţial de întâlniri trimestriale, ajungându-se la
reuniuni lunare. Acum am implicat în proiect şi Societatea Academică de
Management din România, unde preşedinte este prof. univ. Ovidiu Nicolescu,
având ca membri specialişti din mai toate universităţile din ţară, fondatori ai
şcoli române de management.
– Forţe proaspete pe
măsura scopului ambiţios pe care îl aveţi...
– Împreună, actualizăm continuu fiecare domeniu al
Strategiei. Tot ceea ce se formalizează în cadrul întâlnirilor periodice
trimitem către Guvern, către comisiile de specialitate ale Parlamentului şi
către oricare altă structură interesată de rezultatele cercetării noastre.
– Deci nu pot spune
că nu au ştiut! Care sunt reacţiile concrete?
– Nu pot exemplifica în sensul acesta. Însă ne dă încredere
participarea şi implicarea unor specialişti din ministere şi din Parlament la
întâlnirile noastre de lucru. Au contribuţii importante în dezbateri, chiar
dacă opiniile lor nu sunt sub mandatul instituţiilor pe care le reprezintă. Ei
înţeleg, dincolo de parti-pris-urile politice sau de altă natură, că susţinem
asumarea unei strategii de ţară care să dea predictibilitate societăţii româneşti
pe un orizont până în 2040, în context european şi global.
– Şi mediul politic
cum reacţionează?
– Există – culmea! – proiecte politice asumate care au
aceeaşi ţintă: 2035. Toate partidele importante au venit cu asemenea prognoze.
Ideea este că noi trebuie să le furnizăm suportul unor analize de strictă
specialitate şi prezentate într-un cadru academic astfel încât cercetarea
noastră să devină un reper de actualizare a proiectelor politice şi
guvernamentale.
– Ne aflăm la startul
a doi ani electorali consecutivi. Vor găsi vreme candidaţii să studieze miile
de pagini ale strategiei pe care le-aţi pus-o la dispoziţie?
– Eu cred că nu pot evita o confruntare a platformelor
politice cu nevoile obiective ale electoratului şi ale societăţii în ansamblul.
Noi ne propunem să informăm cât mai bine electoratul, să oferim cât mai multe
surse alternative de documentare. În acelaşi timp, credem că politicienii,
pentru a trezi interesul electoratului, trebuie să aibă şi o fundamentare reală
a platformelor politice, precum această Strategie realizată de specialişti ale
căror realizări nu pot fi asociate unor interese de grup. Sunt personalităţi
care îşi asumă, prin expertiza lor profesională, studii şi opinii de
necontestat. Faptul că unii rămân indiferenţi la acţiunile noastre ne
temperează entuziasmul iniţial, când am crezut că vor fi solicitaţi specialişti
din cadrul Asociaţiei noastre pentru consultanţă, că vom fi invitaţi de Guvern,
de Parlament, că ni se vor cere nişte studii. Aşa ceva nu s-a întâmplat. Însă noi
continuăm să credem că apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi viziunea
noastră despre impactul pe care îl poate avea globalizarea asupra României nu
pot fi ignorate. Oamenii ăştia trebuie să ţină cont de opiniile care vin din
partea unor grupuri de specialişti. Clasa politică trebuie să accepte că pe
subiecte de interes naţional (şi mai ales pe cele care sunt menite să potenţeze
economia românească în context european şi global) avem nevoie de o strategie
multianuală şi de o viziune clară a ţintelor unde vrem să ajungem, care sunt
costurile şi de ce resurse dispunem. Acum mizăm şi pe presiunea comunităţii
europene. În plus, calendarul electoral imediat creşte această presiune pe
clasa politică. De aceea vrem să fim cât mai prezenţi, să organizăm cât mai
multe acţiuni publice găzduite de diferite medii economice şi academice astfel
încât politicienii să-şi caute repere în poziţiile şi atitudinile pe care le
exprimăm. Până la urmă, vor trebui să ne caute! Nu ne mai pot evita.
– Probabil că va
apărea, de asemenea, şi o presiune din partea unui electorat mai bine
informat...
– Trebuie, ca naţie, să valorizăm expertizele din diferite
domenii. Media – de exemplu – trebuie să treacă pragul dincolo de preluarea
unei simple ştiri fără vreo implicare în evaluarea informaţiilor. Toţi putem fi
parte în procesul de promovare a unor proiecte necesare României. Din păcate,
observăm că diferite instituţii îşi asumă responsabilităţi de comunicare în
zone unde nu au atribuţii. Evenimentele din ultimele luni au şters cu buretele
o muncă de ani de zile. Eram foarte aproape de momentul obţinerii statutului de
piaţă emergentă. Acest statut ar fi avut un impact major pentru atragerea unor
resurse financiare şi de capital foarte ieftine, prin menţinerea şi creşterea
încrederii investitorilor străini în piaţa din România, cu costuri
nesemnificative în raport cu tot ceea ce înseamnă alte alternative. Totul s-a
spulberat prin câteva decizii administrative şi politice. Prin mesajele noastre
pe care le trimitem către mediul politic şi guvernamental trebuie să se
înţeleagă faptul că nu poţi să-ţi baţi joc de piaţa de capital. Se câştigă
foarte greu încrederea comunităţii de specialişti şi investitori. Cei care au
capitalul trebuie să se încreadă în piaţa financiară, în oamenii şi instituţiile
acestei pieţe. Trebuie să existe predictibilitate şi investitorii să aibă
garanţia unor rezultate şi decizii care sunt confirmate de realizări. Piaţa
asta este o alternativă incredibilă pentru investitori, dar mai ales pentru
finanţarea economiei naţionale prin produse specifice: emisiuni de acţiuni sau
obligaţiuni. Avem o poziţie recunoscută la nivelul organismelor internaţionale.
Reprezentarea noastră la ESMA (European Securities Markets Authority) a
consolidat şi mai mult potenţialul pe care îl are piaţa din România.
Rezultatele pe care unele societăţi de intermediere şi fonduri de investiţii
le-au avut în timp, societăţile şi fondurile de investiţii alternative care au
demonstrat capabilitatea ca pentru acţionarii lor să plaseze banii în sectoare
de activitate cu potenţial foarte mare (cu realizarea de profit, cu distribuire
de dividende şi cu acumulări de capital) au creat premizele, inclusiv pentru
populaţie, pentru alternative de gestionare a resurselor proprii.
– Şi ce a stopat
acest proces?
– Lipsa de viziune economică şi anularea predictibilităţii.
Nu poţi să iei decizii cu impact major asupra performanţelor unor societăţi
comerciale sau ale unui fond de investiţii fără să pregăteşti acest moment,
fără să faci dovada credibilităţii şi asumării efectelor acestor măsuri. În
plus, mai este şi jocul comunicării: nu-i posibil ca o astfel de decizie să fie
diseminată public de o persoană fără mandat de la Guvern sau de la Parlament.
Într-o piaţă normală o asemenea faptă se sancţionează: n-ai voie să ieşi
public, mai ales când eşti persoană iniţiată care ai informaţii privilegiate.
Prin asemenea declaraţii influenţezi piaţa.
– În lumea asta a
investitorilor de capital nu se tranzacţionează servicii şi produse, ci
sentimente şi încredere. Cât de interesat este publicul larg de asemenea
subiecte?
– Noi, cei de la SIF 2 Moldova, împreună cu B.N.R.,
Autoritatea de Supraveghere Financiară, BVB şi universităţile partenere suntem
parte dintr-un proiect mai amplu de educaţie financiară. În ultimii patru ani,
ne-am implicat, mai ales în săptămâna „Şcoala altfel”, făcând prezentări ale
unor ghiduri şi suporturi de educaţie financiară începând cu clasele primare şi
continuând cu liceele şi universităţile. Personal, în cursurile pe care le ţin
la Universitatea „Vasile Alecsandri”, am introdus capitole referitoare la piaţa
financiară şi de investiţii. Cu sprijinul d-lui decan, prof. univ. dr. Ovidiu
Turcu, am introdus în programa universitară actuală cursuri de formare
profesională pentru piaţa bancară şi pentru Bursă. De asemenea, am decis să
introducem la masterat cursuri de strategii de atragere de fonduri şi de
finanţare a firmelor prin piaţa de capital. Suntem preocupaţi să ştim ce vrea
comunitatea. Şi dacă ştim, suntem pregătiţi să avem răspunsuri adecvate pentru
aceste cerinţe? Trebuie să ne schimbăm. E un moment în care fiecare dintre noi
trebuie să ne asumăm nişte roluri care să susţină schimbarea. Altfel...
– Strategia de ţară,
la elaborarea căreia aţi contribuit, este parte a acestei schimbări?
– Este un proiect iniţiat şi
asumat de ASPES. Ne adresăm tuturor asociaţilor profesionale cu
expertize complementare. Colaborăm pentru a documenta potenţialul de resurse de
care dispune ţara şi cum poate fi el valorificat din perspectiva poziţiei
noastre europene. Trebuie să particularizăm fiecare problemă în funcţie de
contextul naţional şi regional pentru ca în final să generăm atitudini în toate
straturile sociale. Acesta ar fi începutul schimbării. Apoi drumul va fi
lung...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu