marți, 23 iulie 2019

Unde ne sunt comentatorii?

Adrian JICU

 M-am uitat şi eu la recent încheiatul Campionat European de Fotbal pentru Tineret. Nu imparţial, ca tot românul, ci subiectiv, cu prejudecăţile mele. Şi cum la fotbal şi politică se pricepe toată lumea, mă încumet să scriu câteva rânduri despre primul domeniu, fiindcă pentru cel de-al doilea sunt oameni mult mai pricepuţi.
N-am să mă pronunţ nici în legătură cu sistemul de joc, nici cu tactica uneia sau alteia dintre echipe, n-am să invoc talentul incontestabil al acestei generaţii şi nici publicul minunat. N-am să fiu nici prea entuziast, dar nici sceptic, fiindcă, în general, atitudinile extreme nu mă conving. Ce m-a frapat însă la transmisiunile TVR a fost modul în care meciurile naţionalei au fost comentate.

miercuri, 17 iulie 2019

Individul obişnuit şi civilizaţia elitistă în epoca mulţimii


Cornel CEPARIU

 Volumul cu ecouri şi în prezent pe care francezul Gustav Le Bon l-a dedicat „Psihologiei mulţimii” a fost publicat la Paris în anul 1895, apariţia editorială fiind urmată de ecouri polemice profunde în rândul intelectalităţii europene şi, apoi, americane. Evaluarea lucrării a fost potenţată apoi de aprecierile deosebite punctate de Sigmund Freud şi de Carl Gustav Jung (cel care afirma că ideile sale despre individul obişnuit coincideau cu formulările în domeniu exprimate de Gustave Le Bon). Joseph Schumpeter, un economist de notoritatea mondială, i-a atribuit gînditorului francez, la rândul său, „meritul de a fi deschis ochii asupra realităţii pe care toţi o cunoaştem, dar pe care nimeni nu dorea s-o recunoască”.

"Să lăsăm osemintele artiştilor acolo unde sunt, dar să le punem operele în valoare"

A consemnat Gheorghe BĂLŢĂTESCU
  
• interviu cu Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, scriitor, cercetător al Institutului de Istoria Artei  de pe lângă Academia Română


Care a fost rolul dumneavoastră în finalizarea actului de preluare de către statul român a trei lucrări de sculptură din Liban, semnate de marele artist George Apostu? .
– Am fost însărcinaţi, ca să mă exprim într-o formulă consacrată, eu şi cu sculptorul Maxim Dumitraş să mergem şi să evaluăm din punct de vedere tehnic, al conservării, dar şi din punct de vedere al autenticităţii cele trei lucrări de sculptură ale lui George Apostu, lucrări care au fost propuse de către proprietar pentru repatriere. De fapt a fost vorba de o donaţie a unui cetăţean libanez, E. S. Sheik Michel Bechara El-Khoury, fiul primului preşedinte al Libanului, om de afaceri important şi, în acelaşi timp, un mare iubitor de artă.

Conf. univ. dr. Costel Ceocea: „E un moment în care fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm nişte roluri care să susţină schimbarea”


A consemnat Ştefan RADU


Înfiinţată în anul 2003, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale – ASPES a dovedit în ultimii ani că este una dintre principalele asociaţii de personalităţi care activează în scopul promovării interesului general al dezvoltării economico-sociale a României. Acum, ASPES îşi propune să devină un instrument principal de catalizare a dezbaterilor cu privire la principalele aspecte ale unei „strategii de ţară”. „Împlinirea a 100 de ani de la crearea României moderne, precum şi a peste un deceniu de apartenenţă comunitară europeană reprezintă un prilej de bilanţ care se cere însoţit de un design strategic dedicat unei dezvoltări durabile a ţării, potrivit orientărilor specifice ei, precum şi în consonanţă cu exigenţele europene şi globale”, consideră dr. ec. Constantin Boştină, preşedintele ASPES.

În acest context, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale ASPES a iniţiat o serie de analize şi dezbateri al căror obiectiv îl reprezintă elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană pentru orizontul anului 2040, care să fie pus la dispoziţia decidenţilor politici, a mediului de afaceri, a lumii academice, a societăţii în general. Pentru materializarea acestui demers, periodic au loc întâlniri ale specialiştilor din diverse domenii şi dezbateri sub egida Academiei Române – Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, parteneri ai ASPES în organizare fiind Asociaţia Generală a Economiştilor din România – AGER, Asociaţia Facultăţilor de Economie din România – AFER, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetări Economice – INCE, Societatea Academică de Management din România – SAMRO şi Alianţa Confederaţiilor Patronale din România – ACPR. Guvernatorul B.N.R., acad. Mugur Isărescu, a arătat deschiderea totală a instituţie către abordarea unor teme esenţiale pentru destinul ţării sub aspect economic, social, cultural, aşa cum se prefigurează a fi proiectul celor de la ASPES.
Implicat direct în acest proiect de anvergură, conf. univ. dr. Costel Ceocea, preşedintele SIF 2 Moldova, membru ASPES, a avut bunăvoinţa de a ne acorda un interviu la început de an 2019.

Spiritualitate virtuală


Constantin GHERASIM

 Aş vrea să scriu şi eu despre toporaşi sau ghiocei, gândire pozitivă ori relaxare mentală şi alte asemenea. Dar nu ştiu cum se face că, subit, vremea devine potrivnică şi vijelia se abate peste florile din cap, furtuna se dezlănţuie peste relaxarea minţii şi bântuiala scepticismul acoperă tot ce părea a fi bun şi frumos. Astfel, relaxarea devine zbucium.
Dincolo de antinomii, nu văd decât o cultură prosperă, pe zi ce trece, a indiferentismului, a lucrului făcut doar să fie făcut, a spoielii, a „mormântului văruit pe dinafară, dar putred dinăuntru”.
Lacrimile unui om rămas singur pe lume. Ce literatură, ce poezie? Să vezi dramatism în viaţa de zi cu zi, chiar lângă tine. Însă eşti prea ocupat. Omul, deşi tânăr, este bolnav şi solitar precum puiul de porumbel căzut din cuib în mijlocul străzii. Micuţa zburătoare stă cuminte şi aşteaptă să fie repusă la locul său. Nu ştie că primul şofer, atent mai mult la telefonul mobil decât la şosea, îl va călca simţind doar o pocnitură sub cauciucuri. Va trece mai departe relaxat şi indiferent căci ochii săi nu mai sunt făcuţi să privească lumea
Nu te face mai bogat material, nu te ajută să câştigi la loto, nu-ţi oferă oportunitatea să trăieşti mai mulţi ani. Credinţa îţi schimbă modul de a privi şi înţelege viaţa şi oamenii. Credinţa îţi dăruieşte o altă perspectivă asupra lumii. Credinţa te face lucid şi realist...

Avem europarlamentari?


Minodora CLIVETI

  Nu mă consider un om deosebit, ci poate doar unul norocos de a fi pus, la un moment dat al existenţei sale, în anumite circumstanţe care i-au permis folosirea priceperii profesionale dobândită ca urmare a studiilor serioase şi conştiincioase şi, de ce nu, carisma personală. Acestea dublate de un acut / normal interes de a-şi face datoria.
Recunosc că experienţa mea de viaţă este una mai puţin obişnuită, deşi nu ieşită din comun, dacă mă gândesc puţin la cât de repede ajung unii miniştri azi. Totuşi nu e chiar banal  să termini o facultate de drept prestigioasă cu 10, să urmezi cursuri de drept la Universitatea Columbia, la cea din Birmingham sau la Strasbourg, să faci practică în firme mari de avocatură din Anglia şi Franta, să câştigi un concurs internaţional de pledoarii, să fii doctor în drept al Institutului de Studii Juridice al Academiei Române şi nu în ultimul rând să munceşti timp de 10 ani ca deputat în Parlamentul României şi în Parlamentul European.

Reportaj de suflet


Tescani, „laboratorul” cu aură misterioasă
unde „Orfeul Moldav”, G. Enescu,
a creat opera Oedip



Text şi foto:
Cornel CEPARIU


Publicul care a asaltat, în seara zilei de13 martie 1936, impunătoarea şi somptuoasă Operă Garnier din Paris pentru a fi prezent, pe viu, la premiera mondială a operei Oedip, creaţie aparţinând lui George Enescu, nu cred să fi bănuit şi nici măcar să se fi întrebat, chiar după răsunătorul succes, despre locul unde a fost concepută lucrarea lirică ce va deveni, potrivit criticii a timpului, una din „cele mai fertile” expresii muzicale a „gândirii” sufletului uman.
Cum, dealtfel, nici publicul bucureştean prezent, mult mai târziu, în data de 22 septembrie 1958, la cea dintâi reprezentaţie a operei în România, ocazie oferită de prima ediţii a Festivalului internaţional „George Enescu”, nu a părut curios să afle „laboratorul” unde Enescu pusese în „amestec” sufletul său cu epica tragediilor lui Sofocle „Oedip în Colona” şi „Oedip Rege” condensate întrun libret aparţinând lui Edmund Fleg.

(citiţi articolul integral)